„Secretul” AMD: de ce nu-ți distrug bugetul procesoarele momentului

Ryzen, Threadripper, „AMD renaște”, iată niște cuvinte care au dominat și 2017, și 2018. AMD, da, a revenit în lumea mare cu seria Ryzen și am vorbit cu unul dintre oamenii care știu ce se întâmplă în companie ca să încerc, cel puțin, să aflu de unde atâta energie și pentru cine.

Să vorbești despre procesorul din calculator – fie că e un desktop, fie că e un laptop sau chiar telefon – nu mai e cool. Nu ca pe vremuri, când oamenii își făceau sistemele „pe bucăți”. Chiar și așa, componenta asta e vitală și îți dai seama de importanța ei atunci când nu livrează la nivelul la care te aștepți.

Cu Ryzen, AMD și-a regăsit un suflu pe care nu l-a mai avut de ceva ani. De la PC a trecut la laptop și acum numeri cu zecile chiar și în România modelele de sisteme disponibile. În mai puțin de doi ani, cipul acesta a ajuns să fie de interes. După vremea în care și eu mi-am făcut un PC pe componente, și eram „la zi” cu tot ce-i nou în hardware, promisiunile mari ale AMD m-au făcut să fiu iar interesat de procesoare. Versiunea Ryzen mobilă am testat-o chiar și într-un laptop. Acum stau cu ochii pe oferta magazinelor locale pentru un laptop personal.

Înainte de pasul acesta însă m-am întâlnit în București cu James Prior. E, înainte de toate, un pasionat de tehnologie și, după cum se caracterizează, un om din comunitatea pe care acum AMD se bazează ca să primească feedback pe noile produse. Apoi, Prior este responsabil de produs – strategie și extindere la nivel global – pentru AMD. Ce-am aflat de la el afli și tu acum.

Cip cu valoare adăugată

Când vine vorba despre AMD Ryzen, primul lucru pe care îl observi este prețul: e mai mic decât al concurenței de la Intel. De ce? Conform lui Prior, lupta e purtată în mai multe direcții, mai ales în România și în regiunea noastră. Întâi, pornește de la utilizatori, care vor performanță, dar una care să fie justificată și aici intră în discuție bugetul. „[Utilizatorii] nu vor ce-i mai scump sau ce-i mai rapid doar de dragul de-a avea așa ceva. Sunt mai multe puncte cheie. Trebuie să fie rapid, dar trebuie să fie ceva valoros. Și aici e una dintre abordările noastre și s-a văzut la Ryzen, prima generație. Am luat ce oferă concurență la 1.000 de dolari și am dus la 300 de dolari”, mi-a explicat Prior.

„Ce-au avut ei la 300 de dolari, noi am adus la 150 de dolari. Și asta e disrupere [în piață], dar nu disrupere de dragul pieței, ci e bazată pe ce-și dorește piață și ce nevoi are”, a adăugat acesta.

În ceea ce privește nevoile pieței, adică ale utilizatorilor finali, AMD și-a bazat strategia pe creșterea popularității gamingului, dar și pe cealaltă nișă care cere performanță și alege echipamente din categoria „gaming”. Aici intră, de exemplu, creatorii de conținut video și foto, care folosesc programe puternice și au nevoie de susținere hardware ca să-și facă treaba eficient. Poți să te gândești la conținutul 4K. Să lucrezi cu așa fișiere în video e dificil pe un echipament ineficient.

„Avem [ca societate] acești oameni inteligenți și lor trebuie să le oferim unelte ca să-și exploateze la maximum capacitatea. Ei au nevoie de acces la tehnologie ca să transforme ce e în mintea lor în realitate și asta e o oportunitate de creștere [și pentru noi, AMD].

Dincolo de gaming acasă, tradițional, explozia pe care AMD a ratat-o înainte de Ryzen a fost cea a sporturilor electronice. Sunt competiții, chiar și în Europa, care umplu săli imense cu oameni care vin să se uite la alții cum se joace. Pas cu pas se dezvoltă și la noi treaba asta, dar nu chiar cu viteza din afară. Și pentru această cerere, Prior mi-a spus că AMD a revenit la focusul pe performanță, procesoare high-end care pot livra.

Generația care și-a luat biroul peste tot

Despre generația digitală, care lucrează sau chiar trăiește de oriunde, se discută de câțiva ani. Ei bine, la final de 2018 e mai prezentă ca niciodată. Sunt freelanceri, nomazi digitali sau pur și simplu oameni care, câteva zile pe săptămână sau lună, își iau pauză de la birou și lucrează „de acasă”, unde „acasă” poate însemna prieteni, cafenea, restaurant, chiar și parc. Pentru această bucată din piață, AMD a lucrat la optimizarea autonomiei pentru cipurile mobile, spre deosebire de generația precedentă.

Pentru 2018, compania îi are ca parteneri pe principalii jucători din piața de laptopuri și chiar și România e pe listă cu diverse modele. În timp ce performanța a putut fi livrată, următorul pas e autonomia. Deocamdată, iar aici e și vina producătorilor, dar și a utilizatorilor, focusul a fost pe subțierea laptopurilor. Dar nicio subțiere nu se face fără a reduce și din baterie. Una dintre etape e și discuția cu producători de software, cei mari, pentru a-și optimiza produsele pentru cipurile AMD. Prior mi-a explicat că lucrează destul de bine cu Adobe, dar orice actualizare trebuie sincronizată și găsită fereastra potrivită de livrare, ca să nu afecteze fluxul de lucru al unui utilizator.

„Noi avem acum o strategie pentru următorii 10 ani în arhitectura de procesoare”, mi-a explicat Prior. „Avem echipe care lucrează la două, trei, patru sau chiar cinci produse în același timp”. Deși în industrie e un fapt cunoscut, printre utilizatorii finali nu e, așa că o scriu eu aici ca să rămână: când un produs ajunge, în sfârșit, pe piață, compania respectivă e aproape gata cu următoarea versiune și lucrează la ce va avea peste doi sau trei ani.

Următorul nivel: inteligența artificială (AI)

AI a devenit un fel de buzz word al ultimilor doi-trei ani. Pot spune că, la final de 2018, încă se „mai lucrează” la concept, la cum va fi implementat, dar și ce poate obține un utilizator din asta. Încă nu are, așa cum e cunoscut în industrie, „a killer app”, acea funcționalitate care să facă din AI și-un produs pentru companii, și unul pentru utilizatori obișnuiți. Cum AMD are planul structurat pentru următorul deceniu, n-am ratat ocazia să aflu și opinia lui Prior pe subiectul ăsta.

„[AI] va fi revoluționar. Dacă aș ști însă cum, n-aș mai fi aici, ci aș călători în jurul lumii în avionul meu privat. Nu știu, dar știu ce vreau. Vreau AI în aplicații care să mă ajute, să-mi dea sugestii și să mă ajute să iau decizii mai bune. Știi, să fie sugestii bazate pe context, iar asta cred că e cea mai mare provocare pentru industria software în prezent”, a explicat acesta.

„Uite, de exemplu, poți să ai AI într-un software video sau foto care înlătură un gard dintr-o imagine pentru un cadru curat. Sau să introducă elemente. Sigur, poți face asta manual, dar consumă extraordinar de mult timp”, a adăugat Prior.

El a mai dat un exemplu care nu-i chiar hot, dar ar fi vital pentru societățile de mâine: o reducere și mai accelerată a granițelor fizice prin instrumente digitale.

„Avem acum oameni capabili pe tot globul, dar nu sunt utilizați la adevărata lor capacitate, pentru că nu știm unde sunt, nu suntem conectați cu toții. Suntem acum în această economie globală și așa putem să ne extindem abilitățile [prin AI]. Nu văd de ce cineva din România n-ar contribui la inginerie sau la decizii de business sau la educația viitorului. E vorba doar de-a găsi și-a pune în contact oamenii”, a conchis James Prior.